VIDEO | Cum a ajuns să arate epava Evanghelia din Costinești acum, în iulie 2022. Ce se află în interior, de fapt

Epava navei Evangelia, una dintre atracțiile stațiunii Constinești, se află în continuare în stare avansată de degradare.

Așa cum se vede într-o serie de fotografii publicate recent pe un grup de Facebook despre Costinești, fosta navă grecească este din ce în ce mai ruginită.

Într-un clip video filmat în urmă cu trei ani, cei care sunt precauți și nu vor să se avânte până la epavă pot să vadă cum arată interiorul acesteia.

Epava este una dintre atracțiile turistice din Costinești

Epava navei Evangelia se află în partea de nord a plajei stațiunii Costinești, destul de aproape de ţărm. Evanghelia a fost un vas grecesc care a eșuat pe data de 15 octombrie 1968, la 1,5 kilometri de mal.

Epava a devenit una dintre atracțiile stațiunii Costineşti. De altfel, există și un proiect pentru refacerea structurii de rezistență, renovarea, cosmetizarea și amenajarea epavei ca punct turistic.

Nava are peste 131 de metri lungime, peste 17 metri lățime și peste patru metri lățime. Numele acesteia, încă vizibil, „Evanghelia” este al patrulea pe care nava l-a purtat. Vasul a făcut parte dintr-o serie de nave (Empire) care au servit guvernul britanic.

Nava „Evanghelia” a eșuat la 15 octombrie 1968, iar din cauza costurilor prea mari de recuperare a fost abandonată, potrivit Mediafax. Epava a intrat în patrimoniul statului român și a devenit simbolul stațiunii Costinești.

Cum a apărut stațiunea

Costinești – sau Stațiunea Tineretului, așa cum mai este numită – a început să se dezvolte în perioada comunistă și, încetul cu încetul, prin modernizarea unor hoteluri vechi și construcția unora noi, a devenit un important punct de reper turistic pe litoralul românesc.

Dincolo de asta, însă, stațiunea Costinești are o istorie îndelungată, așezarea apărând chiar pe vechea vatră a unei mici colonii greșești numită Parthenopolis. În Evul Mediu, Costineștiul de azi era cunoscut sub numele de Mangea Punar (n.red. – Ospățul Puțului), iar anii `60 apărea pe hărți sub numele de Libertatea.

Istoria modernă a Costineștiului are ca punct de plecare un demers al lui Emil Costinescu, industriaș și latifundiar, economist politician liberal, deputat, primar al Capitalei (în perioada februarie 1901 – aprilie 1901), dar și ministru de Finanţe al României, în trei mandate.

La un moment dat, Emil Costinescu a cumpărat o moșie la malul mării, de la Vasile Kogălniceanu, fiul lui Mihail Kogălniceanu, aceasta fiind situată chiar în zona unde se află acum stațiunea Costinești.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Emil Costinescu a colonizat această zonă cu populaţie germană, aşa numiţii germani dobrogeni. Emil Costinescu le-a oferit acestora terenuri în arendă – pentru case şi grădini – pentru o perioadă de 20 de ani, cu promisiunea că termenul va putea fi prelungit. Într-o primă fază a dezvoltării localității, în 1922, existau doar 48 de gospodării, însă aşezarea s-a extins, fiind cunoscută drept „Costineşti”, după numele proprietarului.

În 1940, mulți dintre coloniștii germani – dar şi urmaşi ai lor – au părăsit Costineştiul, plecând în Germania, dar locul acestora a fost luat de români care au continuat să dezvolte localitatea, care a devenit oficial, în 1949, staţiunea Costineşti.